001 – The old friend – part 1

14 January , 2007 § 1 Comment

Se implinesc patru ani de atunci. Nu stiu de ce, dar mi se pare ca a trecut atat de putin de atunci, parca eram ieri, trist si resemnat, nu reuseam sa fac nimic care sa-i multumeasca pe ai mei, eram doar un dezastru. Copilul vesel si optimist se pierduse pe drumul vietii. Cand ai parte doar de hoti si mincinosi incepi sa realizezi ca sunt putini acei care vor sta langa tine fara sa aiba nevoie de ceva.

Patru ani au trecut. Ca o soapta, ca o adiere calda de vant la sfarsitul lui Mai, patru ani de cand am cunoscuto. O stiam demult, mergeam la aceasi scoala, dar niciodata nu i-am dat atentie. Era una din cele mai frumoase din scoala, avea o tinuta mandra ce impunea respect si un mers ciudat dar frumos. Ochii mari, caprui, privirea pierduta de parca nu era niciodata cu gandul acolo. Rar zambea dar si atunci parca o facea amar. Poate ca era asa frumoasa nu m-am gandit niciodata sa incerc sa fac cunostinta cu ea, poate imi era prea frica sa nu ma fac de ras, poate ca eram prea timid.

Imi amintesc vag acea seara. Era inceputul lui Mai , cald, plictiseala, aveam de invatat mult dar nu imi pasa de asta. Gandul meu zburda prin amintirile copilariei ca un copil in praful verii. Pe atunci eram un mare fan al “chatului” pe mIRC, desi plateam foarte mult la telefon, stateam ore intregi vorbind, cu toate ca nu imi sta in fire sa vorbesc mult. Sa ii spun noroc sau ghinion? Nu stiu! Multi l-ar numi ghinion dar eu il consider noroc si unul din cele mai bune lucruri care mi s-au intamplat pana acum. In acea seara eram foarte plictisit si mi-am propus sa ma cert cu cineva. Cand am intrat pe canalul de discutii mi-a atras atentia numele ei. Nu stiam cine e dar m-am luat de numele care il folosea ca nickname si am inceput sa rad de ea. Dupa multe ironii la adresa ei dar si invers discutia a deviat spre ceva mult mai placut ajungand sa vorbim despre tot felul de porcarii nesemnificative dar care mi-au schimbat starea de spirit.

Dupa ce am mai vorbit putin mi-a spus cine e. Nu imi venea sa cred cu cine am vorbit. Nu imi venea sa cred ca poate fi atat de placuta si chiar deloc cu nasul pe sus. In acea seara mi-am pus foarte tare la indoiala capacitatea mea de a judeca oamenii inainte de ai cunoaste si de atunci foarte rar mai fac acest lucru. Normal, ea nu stia cine sunt. Mi se parea normal, niciodata nu am facut lucrurii sa ies in evidenta ci am preferat sa stau in spate si sa observ. Sa stau in spate si sa invat din greselile altora, dar se pare ca nu a fost de ajuns, ca tot am facut multe greseli. I-am spus cine sunt, ca sunt coleg cu un fost coleg de al ei din scoala generala. I-am spus cine sunt ca nu ma asteptam totusi chiar sa ii pese si sa ma caute.

A doua zi imi aduc aminte clar, era o dimineata insorita dar racoroasa, cu un cer senin superb fara urma de nori. Stateam in fata scolii impreuna cu cativa colegi. Nu ma tin minte ce vorbeam dar imi aduc aminte uitandu-ma in spate. I-am vazut privirea. Era incruntata si rece. Venea spre noi, direct la colegul de care i-am zis sa oprit. Am auzit-o intreband “Cine e… ?”. Am vazut privirea colegului indreptandu-se spre mine si facandu-i semn cu capul spre mine.

“Deci tu esti..”, “Da”, “…, incantata de cunostinta!”, “…, si eu!”. Mi-a zambit, s-a intors si a plecat.

Discutiile interminabile din fata calculatorului s-au rezumat la mai putin de 30 de secunde cand ne-am intalnit. Acum imi dau seama ca tot ce a urmat a fost un intreg sir de discutii pe net sau prin mesaje dar fara vorbe cand eram fata in fata. Nu inteleg de ce. Niciodata nu ma simteam mai in largul meu decat cand eram cu ea si intotdeauna am avut incredere in ea. Singura. Avea acea virtute care foarte putina lume o are si care pentru mine e tot ce conteaza, sinceriatea.

Advertisements

§ One Response to 001 – The old friend – part 1

  • doesn't matter says:

    Buna…
    Acum am reusit sa termin blogul de citit si vreau sa iti spun un singur lucru si anume ca daca nu te lasi batut soarele va straluci si pe poteca ta… dar numai si numai daca ai rabdare 🙂
    Cheers si sa auzim de bine!
    P.S. Asta inseamna sa ai mereu speranta cu tine in buzunarul de la piept.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 001 – The old friend – part 1 at Amintiri in haos.

meta

%d bloggers like this: