007 – Trust me.. so I can trust you

5 February , 2007 § Leave a comment

Am incercat atat de mult incat am renuntat sa imi mai pese. Incepuse sa imi creeze asa un sentiment de neputinta. Parca eram Don’ Qiote si morile de vant erau oamenii din jurul meu.
Copil naiv am fost mult timp.. am dat toata increderea mea in oameni care nu stiau ce e aia si mi-am luat tepe si am fost de multe ori dezamagit. Dar nu regret acele intamplari.. Acele momente m-au trezit la realitate si m-au facut sa fiu mult mai atent si sa gandesc inainte de a face diferite lucruri.

“Sa nu iti minti niciodata prietenii sau familia. Ei sunt tot ceea ce ai cu adevarat. Fii sincer cu ei ca daca nu te vor parasi.”
Si asta am facut.. si asta fac. Nu de multe ori am auzit ca nu poti supravietui in lumea asta daca esti sincer. Si asa e. Doar ca asta nu inseamna ca daca vei minti o vei duce mai bine.
Poate ca felul meu indiferent de a fi m-a facut sa nu imi pese de privirea patrunzatoare cand ii spuneam sincer ce credeam.
Putini.. atat de putini au fost.. sau sunt.. acei prieteni care mi-au povestit lucruri privindu-ma in ochi.. stangandu-mi mana sincer.
E un sentiment ciudat de implinire cand te intalnesti cu un prieten vechi si ii poti citi fericirea sincera in ochi si in zambet ca te-a revazut.
Eu am stiut intotdeauna ce am simtit. Sunt un realist. Nu fac planuri dar stiu ce am de facut. Nu vad viata in cifre dar o vad ordonata intr-un fel. A vedea, a simti, a place, a iubi, a ura, a face, a dori.. sentimente exacte.. Iubesti sau nu? Niciodata poate..
Da sau Nu? DA!

Am cunoscut mai demult o copila. Mi-au placut fericirea si energia ei.. ma facea sa zambesc doar privind-o. Imi aduc aminte acum ca niciodata nu a avut incredere in mine. Intotdeauna imi zicea ca nu ma crede.. si sa ii spun adevarul.
Auzisem asta atat de des.. si nu doar de la ea.. incat chiar incepusem sa cred ca nu conteaza pana la urma daca spui adevarul sau nuh.. pana la urma tot o minciuna e.
“Cum sa am incredere in tine daca nici tu nu ai incredere in mine?”
M-am intors si nu am mai privit inapoi..
Inca odata si inca odata.. si inca odata…
Viata ca un cerc.. in ture infinite.. aceasi poveste..
“Ai incredere in mine si nu ma minti..” In loop-uri continue imi suna in minte.. sunete uitate pe o caseta veche..
Un razboi fara prizonieri.. o singura sansa.. o simpla minciuna.. o simpla privire.. acelasi adio..

Poate o inima de piatra.. poate o idee fixa.. poate prea mult.. prea putin.. nimic..? Cui ii mai pasa?
Un lucru simplu.. incredere.. “incredere”…
Dar.. de ce imi rasuna in suflet ecoul aceluiasi adio?

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 007 – Trust me.. so I can trust you at Amintiri in haos.

meta

%d bloggers like this: