012 – The always half empty glass

13 March , 2007 § Leave a comment

Imi amintesc cand facea bunica prajituri in ajun de Paste sau de Craciun. Numaram zilele pana la vacanta, pana la reintalnirea mea cu acele prajituri. Erau atat de bune. Acum regret in fiecare zi ca nu mai am timp sa trec sa o vizitez. Imi repet ca nu am timp, ca nu am cu ce, ca nu pot.. dar de multe ori ma intreb daca e chiar asa.. si imi e frica pentru ca la un momentdat o sa fie mult prea tarziu.

Imi amintesc si acum atmosfera din bucatarie. Se auzea la colturile geamului gerul de afara iar florile de gheata de pe geam ascundeau de ochii mei vijelia de afara. Intre soba de teracota cu plita mare, larga, pe care, langa oalele ei, bunica mai punea si cateva felii de cartofi, taiati subtiri si care ii asteptam ca pe o delicatesa in timp ce sfaraiau langa oala cu sarmale, si masa de lemn care scartia si se misca de fiecare data cand se facea ceva pe ea, care, poate ironic nu se chinuia nimeni sa o repare sau sa faca alta desi bunicul era padurar si lemnul nu era o problema, era un scaun de lemn, inalt cu haine intotdeauna agatate pe spatar. Acel scaun era locusorul meu de unde priveam cum erau preparate minunatele bucate. Si revad acum in minte cum bunica lua cu o lingurita mica zahar pudra si cu atentie trecea cu degetul peste lingurita astfel incat sa ramana doar jumate din cat zahar era.

Si realizez acum ca viata mea asa a fost intotdeauna, o jumate de masura. Nu am fost niciodata bun cu adevarat la ceva. Am stiut intotdeauna sa fac de toate si mi-a placut sa invat sa le fac. Nu am reusit niciodata sa fac ceva si sa ma tin de acel lucru, sa il fac bine pana la capat.
Am inceput si am reinceput intotdeauna cate ceva si astfel viata mea a devenit doar o jumatate de masura.

….

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 012 – The always half empty glass at Amintiri in haos.

meta

%d bloggers like this: