044 – Never without

13 September , 2007 § Leave a comment

Rezemat de o usa mare de fier, cu fundul pe niste scari reci sparte de timp si indiferenta, o asteptam sa coboare. Un bloc de patru etaje cu ferestrele una langa alta, bloc sarac, bloc de garsoniere. Vis-a-vis doua vile mari cu fatade impunatoare si gradini ingrijite. Ironic. Treci strada si esti in alta lume.
Era frig si se intuneca usor. Eram in blugi, tricou si o geaca subtire. Prea putine haine pentru o seara de sfarsit de octombrie.
Imi era rece si ea nu mai cobora. Ma plictiseam si incepusem sa fac in minte calcule.
“La naiba.. cand incepeam scoala generala ea termina clasa a 10-a. Sper sa nu afle prea devreme de diferenta asta.”
Nici bine nu terminasem calculele ca ajunge un prieten si imi zice ca ramane singur ca ai lui pleaca din oras pentru cateva zile si ca in seara asta aduce si el pe cineva si sa vin si eu cu ea. Intre timp a coborat si am cazut de acord sa luam o sticla de vin si sa ne afisam mai tarziu la usa omului.

Ajungem acolo si surpriza. Tipa cu care era prietenul meu era o fosta prietena din scoala generala.. acum “dama de companie” pentru multi barbati generosi la abia 16 ani. Oricum nu auzisem prea multe lucruri bune nici despre tipa cu care eram atunci dar la varsta aia cui ii pasa de cuvinte.
Dupa ce destul curaj a fost baut s-a ajuns la concluzia ca fiecare ar trebui sa se duca in camera lor si sa se poarte si alte “discutii” mult mai serioase.
Dar se pare ca viata abia incepea sa isi exercite simtul ironiei cu mine si aflu ca prietenul meu nu avea prezervativ la el.. si eu aveam doar unul. Dar prietena mea imi spune ca nu e nicio problema ca putem face asta si fara prezervativ.
“Niciodata fara daca nu cunosti persoana.” Era o regula autoimpusa si din a carei cauza cred ca in seara aia nu s’a mai intamplat nimic.

De la acea seara avea sa treaca mai bine de un an pana cand aveam sa o revad. Era in luna a 8-a, nu stia exact al cui e copilul si era logodita cu unu care nu ar fi fost in stare sa se intrebe de ce au trecut doar 6 luni decand sunt impreuna si ea trebuie totusi sa nasca din clipa in clipa.

Ar fi fost probabil o greseala dar nu am de unde sti. E doar unul din putinele momente din viata mea cand pot sa ma bucur ca nu mi-am incalcat cuvantul.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 044 – Never without at Amintiri in haos.

meta

%d bloggers like this: