050 – Shadows and dust

23 October , 2007 § 6 Comments

“Ai iubito nu-i asa?” mi-a spus cu ochii inlacrimati, parca stiind ce va urma. I-am luat mainile reci intre ale mele si i le-am strans puternic sa se incalzeasca sa nu mai tremure de frig.
“Da..”
“O mai iubesti?” m-a intrebat acelasi glas tremurat.
“Nu stiu. Nu mai conteaza..”
“Cum poti fi atat de rece? De ce nu ar mai conta?”
“Se spune ca suferinta din iubire e la fel de puternica cu cea cand iti rupi un picior. Mi-am simtit toate oasele corpului sfaramate..”
“Si e mai usor sa spui acum adio…”
“Nu.. nu e mai usor.. e doar tot ce mi-a mai ramas.. cuvintele..”

Viata e doar un sir de decizii. Noi alegem daca plecam capul si ne plangem de mila sau daca luam pumnii in fata si ne continuam drumul si mai inversunati.
Suntem ceea ce acceptam sa fim.

Nu mi-am invatat lectiile si am picat multe examene si cu toate astea nu m-am invat minte si astfel mai am multe examene de picat.

Regretele sunt multe si visele nici nu indraznesc sa le numar dar stiu un singur lucru… nu mai dau nici un centimentru inapoi.. asa.. ca sunt eu incapatanat.

Ca pana la urma.. umbrele dispar si praful e luat de vant.

Advertisements

§ 6 Responses to 050 – Shadows and dust

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 050 – Shadows and dust at Amintiri in haos.

meta

%d bloggers like this: